Treceți la conținutul principal

Men


Nu-mi lipsea mall-ul. De fapt nici nu cred ca mi-a lipsit vreodata, ultima oara cand am fost anul trecut zgomotul infernal cauzandu-mi o puternica durere de cap si o stare de agitatie greu de definit.

Si pentru ca din ce in ce mai des am observat noile tendinte in materie de barbati, si nici astazi aceste genuri nu lipseau din habitatul renumit, mi-am zis sa fac o scurta trecere in revista a soiurilor intalnite.

Primul ar fi barbatul pitic. Il vezi peste tot, chiar cand ti-e lumea mai draga. Este cel care se freaca de tine in cluburi si desi iti ajunge pana la buric, are pantofi cu spit si camasa apretata.

Al doilea ar fi barbatul pensat. Ii mai cosmetizat ca tine, are unghiile facute cu grija la saloane celebre, se poarta cu femei cu aere si se converseaza inteligent in cafenele "must be seen there".

Al treilea e barbatul breloc. I se mai zice si portofel sau barbatul accesoriu. Are forme diferite de la mic la inalt, poate fi slab sau gras insa portofelul gros, masina de firma sau cardul auriu il fac un barbat ravnit.

Il vezi in fata magazinelor de dame, batand nervos din picior sau in interiorul saloanelor de coafura, dandu-si cretin cu parerea. Parerea lui este intotdeauna respectata, avand in vedere ca la urma, distractia se face pe banii lui. Insotit de femei destepte, care stiu ce vor de la viata, si de la barbatul de alaturi, barbatul breloc este de cele mai multe ori atat de tamp, incat e greu de avut o conversatie inteligenta cu el.

Despre barbatii perusi, barbatii rebeli si roackerii moderni nu scriu. Despre ei s-a vorbit si s-a tot scris in mai toate revistele/blogurile/gardurile tarii.

Al meu barbat nu apare in aceste strict delimitate categorii. Nu pentru ca ar fi o exceptie ci pentru ca charming are un cumul de calitati si defecte din aproape toate colturile impartirii masculine. Ceea ce-l deosebeste insa este simtul umorului, fara de care portofelul gros, gusturile la muzica, coafuri si tratamente cosmetice nu fac doi lei.

Daca m-as cupla cu o piticanie? Probabil ca nu. In materie de pigmei n-am fost niciodata fan!

Comentarii

Paul Padurariu a spus…
alooo!!! Da` nu se mai scrie? E concediu? Vezi ca cititorii vor face greva:P

Postări populare de pe acest blog

KOKUS

kokus68: iti sarut clitorisul EU: serios? kokus68: ce nr de tel ai? EU: iar incepi? kokus68: hai astazi EU: esti belea EU: serios kokus68: ce nr de tel ai? kokus68: nu pot sa mai raman mult EU: na EU: si eu ce sa fac? kokus68: ce nr de tel ai? kokus68: vb la tel EU: vorbeste draga kokus68: vorbim noi 2 EU: noi 2 nu cred Amicul de care fac vorbire in randurile de mai sus are aceeasi placa de 4 ani. Conversatiile noastre online se reduc la "ce nr de telefon ai" de foarte multa vreme. Si desi de cele mai multe ori nu ma catadicsesc sa ii raspund, individul nu numai ca nu s-a plictisit, ci mai mult decat atat o data la cateva saptamani sau luni revine cu acelasi text. Nu imi dau seama daca sunt singura cu care actioneaza in aceasta maniera, ceea ce m-ar face intr-un fel o persoana speciala, de ce sa nu recunosc, sau agaseaza si streseaza toate femeile din lista lui. Daca la inceput ma enervam si incercam sa ma cert cu el, acum ma amuz. Ma amuz ca acestea sunt singurele chestii pe...

Prietenii mei ursii

Am umblat la setari, si dupa cateva refresh-uri toate elementele din cookies au devenit o vaga amintire. A fost nevoie doar de putina atentie si de dorinta de schimbare. Mi-am dat seama ca o formula imbunatita este formula optima pentru o rulare performanta. Mi-am dat seama ca unitatea pe care o detin are noroc ca este in garantie si ca piesele, uneori usor uzate, pot produce niste erori aproape insesizabile. Acum serios vorbind este usor sa o iei razna atunci cand singura preocupare par a fi doar gandurile. Si cu atat mai usor sa aluneci spre nebunie cand te adancesti in ele. M-am vazut cu o prietena. Si daca citesti asta ursule, sa-ti fie rusine! Mi-ai promis ca va mai dati o sansa. Si te-ai comportat exact pe dos. Da, am fost azi la ursoaica ta. Si am gasit-o trista, deprimata si fara pofta de viata. Si cum promisiunea de discutii cu orgoliile jos am vazut ca ai incalcat-o, mi-am permis sa o sfatuiesc cum am crezut eu mai bine. E greu da, sa tii o relatie cand intervin mereu intoarc...

Chingi sociale si dureri de stomac

De regula recurg la scris cand gandurile incep sa doara-n stomac. Cam asa si acum. Cand simt ca nu mai pot, si atunci e nevoie sa refulez undeva. Inainte ma evacuam de energia aceasta la prieteni. De cand am devenit self employed, pritenii mi i-am vazut rar spre deloc. Si cand mi i-am creat noi, nu au fost ai mei. Cateodata mi-e dor sa am preocuparile dinainte. Cand nu aveam griji legate de facturi ce trebuie achitate, de lucrari ce trebuie finalizate si de rate ce trebuie platite. Mi-e dor sa fiu libera si sa nu-mi pese de nimic. Simt uneori ca am un milion de chingi pe care le trag dupa mine, din obligatiile sociale create in cap, de-a lungul timpului. Si simt ca oblig fara sa vreau si oamenii de langa mine sa-mi duca chingile, ceea ce nu-i drept. Nici pentru mine, nici pentru ei. Nu ma mai simt libera. E alegerea mea, stiu.