Life is like a box of chocolates!

Masina, drum, praf, verde, rau, rau, vapor, mizerie, nisip, mare! Piperata cu doua trei opriri, excursia pana in Vama a fost cel putin interesanta! A, da! Sunt in concedu in caz ca va intrebati! In concediu si lancezesc bucurandu-ma de fiecare secunda fara telefoane, dead-line-uri si nervi gratuiti! Revenind, am fost in Vama. Acolo unde legendele spun ca e frumos, ca atmosfera e bestiala si preturile sunt "de vama"! Mituri false! Eu una am gasit o vama murdara, prea aglomerata in week-end, prea colorata pentru cineva care vine sa-si odihneasca ochii si prea galagioasa pentru cineva care nu vrea decat sa-si bage piciorul! O, da! S-ar putea spune ca sunt deprimata si ca Vama nu mi-a priit! La fel de bine cum s-ar putea spune ca exceptand barbatii insurati, vama era plina de personaje cu parul mai lung ca al meu si ochii impaienjaniti de aerosoli. Vorbesc in termeni marini, sper ca se observa. Si, desi nu fac parte din cei care arata cu degetul, sau sunt ofensati de aparentul de

Anul asta ziua mea a trecut neobservata! Sa fie oare faptul ca imbatranesc un semnal de alarma ca devin invizibila pentru ceilalti? Am iesit din circuit o data cu trecerea peste varsta de 20 si ceva de ani? E adevarat ca pe masura ce trece timpul, prietenii se cern si ajungi sa ramai doar cu cei care tin cu adevarat la tine. La fel de adevarat ca si faptul ca in ziua de azi nu se mai pune accent pe astfel de evenimente, femeile moderne tinand mortis sa faca din aniversare ceva nesemnificativ. Sa fie oare toti prietenii mei persoane moderne si eu old fashion?

Pentru ca e ultima zi cand o mai vad langa mine, la birou, razand isteric de idioteniile ce ni se intampla, plangandu-ne de cantitatea de munca pe care o avem dar o neglijam, mergand la cafele, sucuri, salate in timp ce altii ne suna sa ne intrebe de chestiunile rezolvate si pentru ca e clar ca o sa ii duc dorul, desi cu siguranta ne vom mai intalni, ii scriu aceste lungi randuri ei... So here it is.. Iuliaaa.... O sa imi lipseasca conversatiile pe mess despre monologurile stii tu cui, o sa imi lipseasca sa ma plang de sofer, sa ma buseasca rasul in timpul unei zile toride in redactie, sa te iau cu mine la tigara desi stiu ca nu mai fumezi, sa te bat la cap cu planurile de viitor, sa te ascult cum te plangi despre conditiiile vitrege de munca, de lipsa barbatilor, de sutele de certuri cu nea fotografu si de lipsa perspectivelor in materie de joburi adevarate. Nu o sa imi lipseasca faptul ca imi bei apa, imi mananci mancarea, imi ceri tot timpul icecoffee, dar o sa imi lipsesti tu! La c